Tag Archives: muzeul de arta

Ce s-a mai schimbat în ultima sută de ani

Brașovenilor le este, cu siguranță, familiară clădirea din imaginea de mai jos. Din 1970 găzduiește Muzeul de Artă al județului Brașov. Destinația inițială a construcției fusese de sediu al Asociației Meseriașilor Sași (Gewerbeverein). După părerea mea este o piesă de arhitectură potrivită pentru zona în care a fost ridicată, în plin centrul Brașovului (actual), fix pe latura nord-estică a cetății. Datează din perioada antebelică (1902), pe când construcțiile se ridicau totuși cu gust și în acord cu stilul dominant al spațiului în care erau clădite.

Muzeul de Artă Brașov

În acea perioadă în care estetica orașului era un principiu de cinste, micul palat se învecina, pe partea dreaptă cum privim noi în fotografie, cu o altă vilă superbă – vila Schuller – care avea o mică grădină  la intrare, fațada fiind puțin mai retrasă de la frontul stradal. În stânga, dincolo de o grădină de vară cu care se învecina direct, se afla impozanta vilă a inginerului Kertsch. Văzut în imagini de epocă – cum sunt cele din partea de jos a site-ului Muzeului de Artă – ansamblul pare o încântare.

Timpurile s-au schimbat, de atunci au trecut două războaie și un regim dictatorial. Iată la ce am ajuns azi:

Bietul palat este sufocat de doi mastodonți paralelipipdici cenușii, moștenire din Epoca de Aur. Vila Kertsch a fost distrusă în război, iar pe locul ei a crescut un alt cenușiu cu pretenții estetice, pe numele său Modarom (nu se vede în imagine), și un hotel comunistoid după un proiect standard al vremurilor. De partea cealaltă, un fel de palat al telefoanelor pe locul cochetei vile Schuller. În prezent acesta este mai mult în părăsire, de când cu desființarea centralei analogice pe care o găzduia, are o curte jalnică în spate pe care cu mare efort ți-o imaginezi ca fiind locul frumos de odinioară. Nu-l dărâmăm?

Doar grădina de vară a mai rămas sub o anumită formă, însă din terasa de la stradă de pe vremuri s-a transformat într-o bombă (boemă, ar zice unii), adăpost pentru beții mizere, undeva în spatele Muzeului. Pentru curioși, intrarea se face prin spațiul îngust dintre Muzeu și hotel.

Advertisements

Expo Brassaï la Muzeul de Artă

Eveniment

Muzeul de Artă onorează memoria fotografului Gyula Halász prin expoziţia aniversară a 110 ani de la naşterea lui. Am auzit abia de curând de fotograf, cunoscut la nivel internaţional mai degrabă sub numele de Brassaï. Născut în Braşov, Halász s-a mutat însă la scurt timp în Paris, unde a surprins aspecte cunoscute ori ascunse ale vieţii oraşului, publicate sub pseudonimul care aminteşte de orasul natal.

Expoziţia

Se întinde în cele două săli de la parterul muzeului, cuprinzând pe lângă fotografiile sale o serie imagini biografice ale fotografului, din copilăria şi tinereţea lui, alături de cărţi poştale despre care descrierea menţionează “nedatate”, însă cu puţină insistenţă îşi trădează vârsta exactă. În colecţia prezentată, aparţinând Bibliotecii Judeţene Braşov, apar câteva fotografii cu Pablo Picasso, unele împreună cu fotograful. Pictorul nu este singura personalitate artistică majoră cu care Brassaï a avut tangenţe de-a lungul carierei: Henry Miller era unul din admiratorii fotografiei braşoveanului, în special datorită relevării faţetelor Parisului.

Imaginile surprinse în Paris în perioadele interbelică şi postbelică încapsulează atât locuri cunoscute cât şi senzaţii, stări, trăiri ale parizienilor de pe vremuri. În selecţia expusă veţi vedea imagini cu arhicunoscutul turn Eiffel, dar şi colţuri de stradă la care se sarută îndrăgostiţii la lumina unui lampadar, încrengăturile căilor ferate de la gara centrală, peisaje industriale ori urbane nocturne.

Frânturi din imagini

Mi-au placut în mod deosebit fotografiile nocturne care foloseau jocurile de lumini cu apa. Un trotuar proaspăt plouat înviorează superb o simplă stradă prin răsfrângerea luminilor şi reflexiilor, mai slabe, ale clădirilor şi trecătorilor. De parcă peisajul s-ar dedubla sau s-ar vedea pe sine în oglindă.

Sunt destul de multe fotografii realizate noaptea, cele mai captivante fiind cele care înfăţişează oameni ori alte entităţi în mişcare devenite tulburări translucide luminoase datorită timpilor lungi de expunere. Am reţinut una în mod particular; o veţi găsi în colţul din dreapta al sălii mari, în spatele pianului: fotografie asupra unei intersecţii luată de la etajul unei case, imediat ce s-a aşezat un strat subţire de zăpadă. La o privire mai atentă se observă urmele trecerii “fantomelor” pe trotuar, pe lângă două-trei grupuleţe nemişcate, iar pe drum apar liniile întunecate lăsate de maşini prin stratul de nea dar şi fire subţiri, luminoase, sinuoase, de intensităţi şi dimensiuni variate, ale farurilor plutind prin aer.

O altă fotografie spectaculoasă pentru privitor(ii mai degrabă neavizaţi, cum am fost noi) e cea a unei dansatoare aflată în plină piruetă, cu fusta generoasă evident în rotaţie însă cu figura surprinsă perfect. Cred că pe asta o gasiţi undeva în stânga pianului.

Amintindu-mi imaginile văzute, parcă mă tentează să mai fac o vizită expoziţiei, să mai privesc o dată pe îndelete. Pe de altă parte, având în vedere că respectiva colecţie aparţine Bibliotecii, nu pot să nu mă întreb ce se întâmplă cu ea atunci când nu e expusă. Oare se poate consulta, sau e scoasă din firidele prăfuite numai la zile mari?

Vizitare

Expoziţia fotografiilor lui Brassaï rămâne la Muzeul de Artă din Braşov până la 15 noiembrie şi o puteţi vedea în zilele de marţi până duminică între 10.00-18.00 pentru sume modice: 1 leu pentru elevi, studenţi şi preşcolari, 2 lei pentru pensionari şi 3.5 lei pentru cei ce nu se încadrează în aceste categorii favorizate 🙂

Muzeul de Artă găzduieşte la etaj expoziţia permanentă a numeroase lucrări de Nicolae Grigorescu, alături de o serie de tablouri realizate de Ştefan Luchian, Th. Pallady precum şi o sală mică dedicată artei moderne.

Resurse

Site-ul Muzeului de Artă – neaşteptat de cuprinzător şi bine realizat – şi pagina dedicată expoziţiei Brassaï

Album online la Masters of Fine Art Photography

Articol în Encyclopaedia Britannica

Articole Wikipedia: în română şi engleză